Canicula din mai

Temperaturi deosebit de ridicate în toată ţara, liber la ştranduri, parcuri şi păduri populate mai mult decât în orice alt week-end. Aşa a arătat România în ultimele zile.

În următoarele zile, spun meteorologii, se va produce o modificare atât în aspectul vremii, cât şi în regimul termic. Dacă şi astăzi va fi o zideosebit de caldă, cu valori termice caracteristice zilelor de vară, mâine vor fi înnorări în vestul ţării, ce se vor extinde spre est, cu ploi de scurtă durată, însoţite de intensificări de vânt, iar joi vom ajunge la temperaturi "normale", de 27-28 de grade.

Mercurul termometrelor a urcat cu 10 grade mai mult decât de obicei pentru această perioadă a anului. Valorile medii multianuale ale temperaturii maxime din luna mai se încadrează între 18°C şi 24°C. "Ultima perioadă de timp a fost o vreme cu adevărat «fierbinte», cu precădere în regiunile sudice, unde sâmbătă s-au atins 34°C la Giurgiu, 33°C la Bucureşti – Filaret, Călăraşi şi Turnu Măgurele, 32°C la Slobozia şi Focşani. Totuşi, astfel de valuri de căldură nu sunt chiar neobişnuite pentru luna mai", spune Teodora Cumpănaşu, şef al Centrului de prognoză în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

RECORDURI. Cea mai ridicată temperatură maximă a lunii mai s-a înregistrat la staţia Mărculeşti, în Bărăgan, în anul 1950, valoarea fiind de 40,8°C. Pe cele mai înalte creste montane, la Vf. Omu, cea mai ridicată temperatură lunară de 16,6°C s-a produs în 1986, în timp ce în zilele de 12 şi 13 mai 2007 nu s-au depăşit 7 grade. Printre anii cu temperaturile cele mai ridicate pot fi enumeraţi 1908, cu 35,6°C la Drobeta Turnu-Severin, 1925, cu 35,5°C la Iaşi şi 35°C la Arad, 1950, cu 36.6°C la Bucureşti Filaret, 36,2 °C la Galaţi, şi 34,6°C la Deva, 1969, cu 30,5°C la Miercurea-Ciuc, 36,9°C la Constanţa, şi 2003, cu 38°C consemnate în Bărăgan încă de la începutul lunii, în ziua de 3 mai. Asociate invaziilor de aer cald, în luna mai s-au înregistrat şi nopţi tropicale, una dintre cele mai calde nopţi fiind cea de 21 mai 1996, când la Constanţa temperatura minimă nocturnă a fost de 22,8°C, iar la Bucureşti Filaret, de 20,2°C. La Bucureşti, cele mai ridicate temperaturi din şirul de observaţii al staţiei meteorologice pentru zilele de 12 şi 13 mai au fost de 35,4°C respectiv 36,1°C.

Emigranţii încălzirii globale
Schimbările climatice se vor lăsa cu un miliard de emigranţi

Cel puţin un miliard de persoane, adică un locuitor al planetei din şapte, ar putea fi forţaţi să-şi părăsească locuinţele, în următorii 50 de ani, ca urmare a schimbărilor climatice.

Efectele schimbărilor climatice influenţează deja migraţia la nivel mondial, susţine un raport realizat de fundaţia Christian Aid. Documentul mai arată că în următorii 50 de ani peste un miliard de persoane şi-ar putea părăsi casele din cauza schimbărilor climatice. Raportul se bazează pe ultimele cifre prezentate în studiile oficiale al Naţiunilor Unite şi arată că viaţa ar putea deveni insuportabilă pentru om în zone ca Sahara, sudul Asiei şi Orientul Mijlociu.

MIGRAŢIE FORŢATĂ. Conform organizaţiei, lumea va suferi cea mai mai impresionantă migraţie forţată din istoria planetei. "Migraţia forţată este acum cea mai urgentă ameninţare care planează asupra statelor sărace", susţine John Davison, principalul autor al raportului. "Schimbarea climatică este cea mai amplă, cea mai înfricoşătoare şi cea mai mare necunoscută în această ecuaţie", mai spune Davison. În prezent, aproximativ 155 de milioane de persoane şi-au părăsit casele, ca urmare a războaielor, a dezastrelor naturale şi a dezvoltării anumitor proiecte. Cifra ar putea creşte până la un miliard, deoarece până la 850 de milioane de persoane riscă să rămână fără apă potabilă în zonele în care locuiesc.

ACŢIUNI RAPIDE. Autorii raportului sunt conştienţi că cifrele nu sunt certe. Cu toate acestea ei susţin necesitatea luării unor măsuri rapide. "Lipsa de cunoştinţe vaste în acest domeniu nu trebuie să conducă la neglijarea a ceea ce putem face acum pentru prevenirea strămutărilor şi la ajutorarea oamenilor care deja suferă", susţin autorii raportului. Totodată, "cea mai bună metodă de a reduce vulnerabilităţile oamenilor este de a reduce sărăcia globală", se mai arată în text.

Guvernele occidentale sunt conştiente de faptul că schimbările climatice sunt şi o problemă de securitate. Margaret Beckett, secretarul pentru Afaceri Externe al Marii Britanii, a ridicat deja această problemă în cadrul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, tema fiind dezbătută şi la nivelul Uniunii Europene.